- aberáţie
- s. f. (sil. -ţi-e), art. aberáţia (sil. -ţi-a), g.-d. art. aberáţiei; pl. aberáţii, art. aberáţiile (sil. -ţi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
aberáţie
Look at other dictionaries:
aberaţie — ABERÁŢIE, aberaţii, s.f. 1. Abatere de la ceea ce este normal sau corect. 2. Defecţiune a unui sistem optic, care duce la obţinerea unor imagini neclare, deformate etc. ♢ Aberaţie vizuală = astigmatism (2). Aberaţia luminii = variaţia aparentă a… … Dicționar Român
coma — CÓMA, come, s.f. (fiz.) 1. Aberaţie a sistemelor optice care constă în apariţia unei imagini în formă de cometă. 2. Aberaţie a lentilelor electronice, caracterizată prin apariţia unei estompări spre periferia imaginii. – Din fr. coma. Trimis de… … Dicționar Român
cromatism — CROMATÍSM s.n. 1. Proprietate a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite. ♦ Aberaţie cromatică. 2. Succesiune de mai multe sunete aliate la distanţă de un semiton; structură melodică în care predomină intervale de semiton. – Din … Dicționar Român
aberativ — ABERATÍV, Ă, aberativi, e, adj. (livr.) Care este departe de adevăr, care ţine de aberaţie (1). – Din fr. aberratif. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 aberatív, ă adj. care ţine de aberaţie. (< fr. aberratif) Trimis de tavi,… … Dicționar Român
absurditate — ABSURDITÁTE, absurdităţi, s.f. Caracterul a ceea ce este absurd (1); lucru, idee, concepţie absurdă; prostie, inepţie. – Din fr. absurdité, lat. absurditas, atis. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 absurditáte s. f. caracterul a… … Dicționar Român
astigmatism — ASTIGMATÍSM s.n. Aberaţie a unui sistem optic, care formează o imagine întinsă pentru un obiect. ♦ Defect al lentilelor sau al corneei şi cristalinului ochiului omenesc, care constă într o abatere de la forma sferică, ele având razele de curbură… … Dicționar Român
cromatic — CROMÁTIC, Ă, cromatici, ce, adj., s.f. I. adj. 1. Care se referă la culori sau la colorit. ♢ (fiz.) Aberaţie cromatică = defect al imaginilor obţinute prin lentile, constând în formarea de irizaţii pe marginea imaginilor. 2. (muz.; în sintagmele) … Dicționar Român
elucubraţie — ELUCUBRÁŢIE, elucubraţii, s.f. Combinaţie haotică de elemente absurde; aberaţie. ♦ Divagaţie. [var.: elucubraţíune s.f.] – Din fr. élucubration. Trimis de RACAI, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ELUCUBRÁŢIE s. v. absurditate. Trimis de siveco,… … Dicționar Român
aberant — aberánt, ă adj. 1. care se abate de la o normă. 2. contrar logicii, bunului simţ; (p. ext.) absurd. (< fr. aberrant, lat. aberrans) Trimis de tavi, 08.01.2003. Sursa: MDN ABERÁNT, Ă, aberanţi, te, adj. Care se abate de la tipul normal sau… … Dicționar Român
acromatic — ACROMÁTIC, Ă, acromatici, ce, adj. (Despre lentile sau despre un sistem de lentile) Care nu descompune raza de lumină în culorile ei componente, care nu prezintă aberaţie cromatică. – Din fr. achromatique. Trimis de ana zecheru, 05.08.2002. Sursa … Dicționar Român
